sâmbătă, 4 decembrie 2010

Ce se-ntampla iarna...

Iarna... ploua cu inimi. Cu suflete.
Parca doar cu rod de primavara.
Ne-ai gasit nepregatiti si, cu aripile pana la nori.
Nu stiai ca nu suntem gata?
Macar un pic sa mai astepti.
Scapa-ne de tot, daca poti.... scapa-te si pe tine de noi.
Caci nu mai suporti nici tu:
Cat te-am rugat, cat ne-am rugat!
Ia-ne povara de pe umeri,
Si zboara cu ea pana la altii...
Nu vezi tu? Ne-au inghetat aripile!
Cum vrei sa mai zboare?
Nu ai mila... si sorbi din noi,
Ca dintr-o ceasca de cafea
Poate sufletul, poate inima!
Cand ni le dai inapoi?
Stiu ca trimiti primavara, la unii vara cu ele.
Dar multi nu mai suporta... si mor.
Ori ingheata-ne pe noi intregi, ori pleaca tu!
O! A mia oara! Pleaca!
Uita-ne pe noi, mai bine.
Caci noi incercam a uita de tine, dar tu ne readuci aminte.
Fara voia noastra.
Vrei sa pleci? Noi te lasam.

Un comentariu: